CAUZELE  EVENIMENTULUI

PRODUS LA DEPOZITUL PORT AL SC OIL TERMINAL SA CONSTANTA   LA REZERVORUL R20 , IN DATA DE 17.07.2003, ORA 8.

Obiectivul expertizei tehnice dispusa de ITM Constanta si  efectuata de INSEMEX Petrosani a fost stabilirea cauzelor si împrejurarilor care au determinat producerea evenimentului la R20.

Conform documentului elaborat de INSEMEX Petrosani, s-au  emis urmatoarele ipoteze privind cauzele producerii evenimentului la R20, ipoteze care au stat la baza intocmirii procesului verbal de cercetare :

A. Reactie chimica de descompunere termica exploziva desfurata în masa reziduurilor petroliere din R20, generata de contaminarea accidentala a produsului din rezervor cu o substanta incompatibila.

B. Explozie de tip deflagratie de intensitate mica, desfurata în spatiul liber al R20, situat deasupra nivelului reziduurilor petroliere - explozie în spatiul închis ,urmata imediat de -  incendiu - produs în secundar.

A. Analiza ipotezelor privind tipul proceselor fizico-chimice care au determinat producerea evenimentului, infirma argumentat producerea în rezervorul R20 a unei reactii chimice de descompunere termic exploziva a azotatului de amoniu din compozitia ureanului (uree 35%, azotat de amoniu 44% i ap 21%) întrucât:

1. circuitul produselor si reziduurilor petroliere în cadrul Depozitului Port sunt separate de circuitul ureanului prin blinduri;

2. ureanul scurs pe ramps este colectat si încarcat în cisterne;

3. la analizele efectuate nu s-au identificat si masurat compusi cu azot în compozitia fazei gazoase degajati de reziduuri petroliere la temperaturile de 22 ºC si 38 ºC, colectat dupa producerea evenimentului;

4.  nu s-au constatat modificari ale compozitiei apelor uzate la iesirea din separatorul Depozitului Port, înainte si dupa eveniment;

5. Studiul influentei unor produse petroliere asupra comportarii îngrasamintelor lichide cu azot din punct de vedere al explozivitii citat la poz. 36 alin. 2 din Raportul de expertiza, rezulta ca în astfel de cazuri nu rezulta efecte calorice exoterme care sa faciliteze degajarea amoniacului gazos.

B. Analiza ipotezei de tip deflagratie de intensitate mica desfurata în spatiul liber al rezervorului R20, situat deasupra nivelului reziduurilor petroliere explozia în spatiul închis considera ca aceasta este cea mai probabila cauza directa a evenimentului, prin suprapunerea în timp si spatiu a urmatoarelor conditii:

        1. substantele inflamabile au avut un grad înalt de dispersie în spatiul liber al rezervorului R20;

2. concentratia substantelor inflamabile în aer s-a situat în domeniul de explozie, formându-se atmosfera exploziva de gaze si vapori de hidrocarburi în aer;

        3. a existat o sursa de initiere eficienta, având temperatura si energie suficienta pentru aprinderea amestecului exploziv.

În conditiile aratate mai sus, deflagratia produsa în rezervorul 20 a fost posibila numai când s-a realizat contactul nemijlocit al sursei de initiere, eficient, cu amestecul exploziv preformat.

Ipotezele privind sursa de initiere a exploziei de tip deflagraite de la cap. 5.4. din Raportul de expertiza tehnica, date ce în conditiile create în ziua evenimentului puteau fi:

I. Surse de initiere generate de activitatea desfurata pe capacul rezervorului R20.

II.  Autoaprinderea sulfurilor piroforice.

I.                     SURSE DE INITIERE GENERATE DE ACTIVITATEA DESFURATA PE CAPACUL REZERVORULUI R20

Din analiza surselor de initiere generate de activitatea desfurata pe capacul rezervorului R20 cap. 5.4.2.1., sunt considerate ca surse potentiale de initiere a deflagratiei urmatoarele:

I.a) descarcari electrostatice în interiorul rezervorului R20;

I.b) descarcari electrostatice în exteriorul rezervorului de la persoane;

I.c) scântei mecanice generate de sculele utilizate pentru curatarea, prin razuire a capacului R20;

I.d) sursa de natura termica ex. igara.

I.a) Descarcari electrostatice în interiorul rezervorului R20

În conditiile reale existente la R20, aparitia în interior a descarcarilor electrostatice nu era posibila întrucât:

I.a.1. rezervorul R20, era racordat la reteaua de legare la pamânt, în mai multe puncte, buletinele de încercare si verificare a prizelor de pamânt PRAM nr. 25/13.06.2003 si 1/18.07.2003 (anex pg. 182), efectuat de personalul PRAM-ist din cadrul Atelierului Electric al S.C. Oil Terminal S.A., la R20 din Depozitul Port, rezulta valori ale rezistentei de dispersie la prize cuprinse între 0,1¸4,2 W, respectiv 0,16 ¸3,64 W, conform prevederilor Normativului privind protectia constructiilor împotriva trasnetului I 20/2000.

I.a.2. la ora producerii evenimentului nu se pompa în R20.

I.b) Descarcari electrostatice în exteriorul rezervorului 20

I.b.1. Eventualele descarcari electrostatice în exteriorul rezervorului, de la persoane, nu puteau constitui sursa de initiere a exploziei tip deflagraie, întrucât cei patru muncitori care lucrau pe capacul rezervorului (Chiric Sorin, Mateescu Dorule, Pan Dorin si Nicolescu Radu) nu au fost în contact nemijlocit cu amestecul exploziv din interiorul rezervorului

I.b.2. În exteriorul rezervorului, la nivelul capacului, nu era posibila formarea amestecului exploziv.

Referitor la fisurile constatate pe capac în zilele de 16.07.2003 de muncitorii care au efectuat operatia de curatire, la verificarea efectuata de seful de depozit adjunct  ing. Barbu Lidia, împreuna cu seful de echipa Bujor Petru a rezultat ca acestea nu patrundeau în interiorul rezervorului.

Eventualele scapari de gaze si vapori prin gura de vizitare a rezervorului, care erau în cantitate infima datorita densitatilor mai mari decât ai aerului, fapt confirmat si de cei trei muncitori ca la ora respectiva când s-au urcat pe rezervor nu mirosea a gaze, acestea fiind disipate în atmosfera datorita vântului care avea o viteza de 3 m/s (cf. buletin meteo al Centrului Meteorologic Regional Constana).

I.c) Scântei mecanice generate de sculele utilizate pentru curatarea, prin razuire a capacului R20

Scânteile mecanice generate de sculele utilizate pentru curatarea, prin razuire, a  capacului rezervorului, se infirma ca surse de initiere a deflagratiei pe baza urmatoarelor considerente:

I.c.1. Prin încercarile de laborator efectuate asupra sculelor utilizate de muncitorii de la S.C. CYLTOON DESIGN S.R.L. Constanta pentru curatarea rezervoarelor inclusiv a capacului la R20 - maragoane (ciocane de bronz cu coad metalic), ciocane din otel cu coada de lemn, rachete cu coada de lemn, pacluri cu coada de lemn, perii de sârma si maturi de tatarc au evidentiat ca acestea nu au generat scântei care sa aprinda atmosfera exploziva 10% - hidrogen -aer, care are energia de aprindere mai joasa decât a amestecurilor explozive formate din gaze si vapori de hidrocarburi si aer.

I.c.2. Chiar daca s-ar fi produs scântei mecanice, acestea nu puteau constitui sursa de initiere a deflagratiei, întrucât nu era posibila realizarea contactului nemijlocit între amestecul exploziv format în interiorul rezervorului si sursa de initiere situata în afara acestuia suprafata exterioara a rezervorului.

I.c.3. În data de 17.07.2003, din declaratiile muncitorilor rezulta ca pâna la producerea evenimentului au efectuat curarea exterioara, realizata cu maturile din dotare.

I.c.4. Lucrarile de curatare, degresare si vopsire a peretilor exteriori ai rezervoarelor  cu produse petroliere din cadrul S.C. Oil Terminal S.A. Constana s-au efectuat în baza Permiselor de lucru pentru reparatii, tip M.I.Ch. cap. 14 anexa 5 din Normele departamentale de protectia muncii ed. 1982. Lucrarile respective pentru rezervorul R20 au fost realizate în baza permisului de lucru din data de 06.06.2003, eliberat de conducerea Depozitului Port (anex pg. 64) si a tehnologiei de lucru pentru executie protectie anticorosiv întocmit de S.C. CYLTOON CONST INVEST S.R.L. Constanta (anexa pg. 67).

I.c.5. Echipamentul individual de protectie al personalului S.C. Cyltoon Design S.R.L., a fost achizitionat prin firma S.C. EMA SERVICE S.R.l. Constana, care poseda avizele de comercializare nr. 43031/14.01.2002 si nr. 43759-2/09.05.2003 eliberate de M.M.S.S. pentru combinezoane si pantofi cu bombeu metalic.

        I.d) Tigara se exclude ca sursa de initiere a exploziei, pe baza urmatoarelor considerente:

I.d.1. Mecanismul de desfurare a exploziei evideniaza distrugeri mecanice în partea sudica a rezervorului.

Locul de patrundere în interiorul R20 a unui rest de tigara aruncat la întâmplare putea fi numai gura de vizitare, situata în partea estica a rezervorului, care nu avea capac. În aceast situatie, mecanismul de desfurare a exploziei ar fi fost altul, iar efectele dinamice maxime s-ar fi produs în partea vestica a rezervorului.

I.d.2. Declaraitile personalului S.C. CYLTOON S.R.L., privind depozitarea rechizitelor de fumat în masina parcata în afara depozitului, la poarta, existenta unui program de pauze si fumat în afara incintei depozitului; experienta acestuia personala în efectuarea lucrarilor de curatire-vopsire la rezervoarele de produse petroliere.

I.d.3. Declaraitile lui Chiric Sorin si Mateescu Dorulet privind locul de producere a exploziei în partea de S, spre Convex si ondularea capacului metalic, ce s-a deformat ca o bica în partea din fata mea, în zona unde se afla Nicolescu Radu.

II.                   AUTOAPRINDEREA SULFURILOR PIROFORICE

Autoaprinderea sulfurilor piroforice se considera ca fiind cea mai probabila sursa de initiere a exploziei de tip deflagratie, de intensitate slaba, desfurata în rezervorul R20, în baza urmatoarelor considerente:

II.1. Existenta stratului de produs, cu structura granulata, de culoare portocalie, depus zonal, sub forma de cordon, pe circumferinta interioara a virolei la înaltimea de 2-2,5 m fata de fundul rezervorului, precum si la îmbinarile nituite ale virolei pe partile nord-estic, estic si sud-estic.

II.2. Existenta stratului de produs, discontinuu si zonal, de culoare galben deschis, pe partile interioare nordic si nord-vestic ale virolei, situate la înaltimea de 2-2,5 m de fundul rezervorului.

II.3. Prezenta în reziduurile petroliere a sulfului, confirmat de determinarea acestuia atât a reziduurilor petroliere cât si în componentele reziduurilor petroliere (Rapoartele de încercare nr. 20044/01.07.2003, 2738/13.07.2003, 2821/21.07.2003, 2845723.07.2003, 2846723.07.2003, 2847/23.07.2003 (anex pg. 91-111).

II.4. Prezenta hidrocarburilor propan si n+izobutan în faza gazoasa degajata de reziduurile petroliere, la temperaturile de 22 °C si 38 °C, care evideniaza existenta gazelor de sonda dizolvate în titeiul din produsul din R20. Gazele de sonda dizolvate în titei, în majoritatea cazurilor, conin si hidrogen sulfurat.

Cauza principala a autoaprinderii sulfurilor de fier consta în însusirea lor de a se oxida în contact cu oxigenul atmosferic, degajând caldura.

Autoaprinderea corespunde declansarii arderii sulfurilor combustibile datorita autoîncalzirilor, fara interventia unei surse exterioare de aprindere.

Acumularea de caldura duce la cresterea temperaturii în interiorul masei sulfurilor pâna la autoaprinderea lor.

Temperatura de aprindere a sulfurilor de fier este cuprins între 406-655 °C.

Temperatura dezvoltata la arderea depozitelor de sulfuri piroforice este net superioara temperaturii de aprindere a substantelor inflamabile dintr-un amestec exploziv.

Autoaprinderea sulfurilor piroforice în afara procesului chimic este supus si influentei unor factori de natura fizica: grosimea stratului, respectiv marimea depozitului de sulfuri piroforice formate, prezenta impuritatilor cu rol catalitic, marimea particulelor de sulfuri piroforice, suprafata specifica a contactului sulfurilor piroforice cu oxigenul din aer etc., fapt ceea ce face ca acest fenomen de autoaprindere a pirosulfurilor sa constituie un proces complex, putându-se produce în anumite conditii.

În concluzie: cauza principala a producerii exploziei de tip deflagratie, de intensitate slaba, produsa în rezervorul R20, o constituie autoaprinderea sulfurilor piroforice depuse zonal pe circumferinta interioara a rezervorului, la înaltimea de 2-2,5 m de la fundul rezervorului, care a constituit sursa de initiere a exploziei (deflagratiei) amestecului exploziv de gaze-vapori de hidrocarburi-aer, existent deasupra nivelului de produs din rezervor.

                                                                                                                                                        Intocmit

                                                                                                                                        INSPECTOR SEF ADJUNCT

                                                                                                                                 Ing BECHEANU MARIAN  

INSPECTOR SEF

JUR TIBERIU PLESU